6.25.2006

Eu vreau sa fiu un ....


Hai sa va zic una morbida. Ma gaseam zilele trecute pe fosta strada Ion Sulea, actualmente Camil Ressu. Si ma gandeam eu, ce pierdere pentru Sulea asta...

Pe urma ma mai gandeam. Sa presupunem ca esti celebru, remarcabil si totusi la un moment dat mori. Exista posibilitatea ca, dupa moarte, oamenii sa boteze dupa tine ceva: daca esti medic, un spital, daca esti fotbalist, un stadion.

Dar daca nu ai o meserie legata de vreo cladire? Pai risti sa ajungi o strada, alee sau bulevard. Poate un parc, in cel mai bun caz.

Eu nu as vrea sa fiu bulevard. Nici alee. Parc da, amfiteatru nu. Cu siguranta nu patinoar. Nici piata sau aeroport. Gara nu, ca e tot timpul aglomerat. Stiu, o sa ziceti halta, ca e mai liber, dar tot e zgomot cand trece trenul.

Gata, m-am hotarat, vreau sa fiu un iaz. Nu vreun lac, in care din cand in cand mai se ineaca unul. Un iaz micutz, cu peste si broaste.

Voi ce ati vrea sa fiti?

Zboara, puiule, zboara!

Copilul se uita cu ochi luminosi la un cadavru de pui. Cu speranta, il arunca in aer. Acesta se inalta, apoi cu un sunet umed se intinde pe asfalt. Copilul se uita dezamagit.

Morala: transavia-pui atat de proaspeti de parca's vii.

Eu in viata mea nu am vazut reclama mai sinistra. Nu vreau pui de pe asfalt, nu vreau sa consum pui vii, nu vad nici o licarire de umor in reclama.

Si nici transavia daca vad in raft nu cumpar.

Voi ce mai faceti?